Procedura ordonanței de plată este reglementată de art. 1014-1025 Cod Procedură Civilă și înlocuiește atât procedura somației de plată cât și OUG 119/2017 privind unele măsuri pentru combaterea întârzierii executării obligațiilor de plată rezultate din contracte comerciale.
Unul dintre principiile fundamentale ale procedurii ordonanței de plată este acela al simplificării procesului. Creditorul poate obține rapid o hotărâre executorie fără a se implica într-un proces judiciar complex. Avantajele procedurii includ rapiditatea, costurile reduse, deblocarea unor situații litigioase, diminuarea întârzierilor cu care se efectuează plățile între entitățile prevăzute de această procedură, etc.
Procedura ordonanței de plată implică două etape distincte. În primă fază, creditorul comunică debitorului o somație, prin intermediul executorului judecătoresc sau prin scrisoare recomandată cu conținut declarat și confirmare de primire, prin care îi pune în vedere să plătească suma datorată în termen de 15 zile de la comunicare.
Transmiterea somației are ca efect întreruperea prescripției extinctive, însă este condiționată de introducerea unei cereri de chemare în judecată în termen de 6 luni de la data comunicării somației.
În situația în care debitorul nu efectuează plata, creditorul depune o cerere privind ordonanța de plată la instanța competentă, împreună cu înscrisurile doveditoare, inclusiv somația de plată și dovada comunicării acesteia.
Deși procedura ordonanței de plată este un instrument rapid și eficient pentru recuperarea creanțelor, există anumite condiții ce trebuie îndeplinite pentru a beneficia de aceasta.
În primul rând pe această cale pot fi valorificate exclusiv creanțe care au ca obligație corelativă îndatorirea debitorului de a plăti o sumă de bani, rezultată dintr-un contract, inclusiv cele încheiate între un profesionist și o autoritate contractantă.
Creața trebuie să fie certă, lichidă și exigibilă. O creanță este certă atunci când existența ei este neîndoielnică. Lichidă atunci când suma de bani este determinată sau determinabilă, iar exigibilă este atunci când obligația debitorului a ajuns la scadență.
De asemenea, este necesar ca procedura prealabilă să fie îndeplinită (transmiterea somației) iar creanța să fie constatată printr-un înscris.
În cazul în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege instanța emite o ordonanță de plată, ce va fi comunicată de îndată părților. Dacă debitorul nu contestă creanța prin întâmpinare, instanța se pronunță în termen de maxim 45 de zile.
În concluzie, procedura ordonanței de plată reprezintă o soluție eficientă și accesibilă pentru recuperarea creanțelor. Prin simplificarea procesului și accelerarea soluționării litigiilor, această procedură contribuie la îmbunătățirea climatului de afaceri și la eficientizarea sistemului judiciar. Cu toate acestea, este esențial ca părțile implicate să fie conștiente de condițiile și limitările specifice pentru a beneficia pe deplin de avantajele acestei modalități de recuperare a creanțelor.